Glosar de termeni despre sondaje și chestionare

Vocabularul cercetării prin sondaj amestecă termeni statistici, metodologici și etici. Acest glosar adună definițiile cele mai utile, formulate scurt și fără jargon inutil, pentru a putea citi sau construi un chestionar cu termenii corecți în minte.

Populație

Grupul total despre care se dorește o concluzie: toți cei care îndeplinesc criteriile studiului. Sondajul nu o observă direct, ci o estimează printr-un eșantion.

Eșantion

Subgrupul de persoane efectiv chestionate dintr-o populație. Concluziile despre populație se bazează pe acest subgrup, de aceea modul lui de selecție este esențial.

Reprezentativitate

Măsura în care structura eșantionului (vârstă, gen, regiune și alte caracteristici relevante) oglindește structura populației. Un eșantion mare, dar nereprezentativ, nu corectează această problemă.

Marjă de eroare

Intervalul în jurul rezultatului în care se află, cu probabilitatea dată de nivelul de încredere, valoarea reală. Un rezultat de 50% cu ±3% indică un interval real de 47%–53%.

Nivel de încredere

Cât de des, la repetarea sondajului, valoarea reală ar cădea în interiorul marjei de eroare. Standardul uzual este 95%.

Eșantionare aleatorie

Metodă în care fiecare membru al populației are o probabilitate cunoscută și egală de a fi selectat. Este baza teoretică pe care se calculează marja de eroare.

Eșantionare stratificată

Populația este împărțită în straturi omogene, iar din fiecare se extrage aleatoriu un număr proporțional, ceea ce îmbunătățește precizia și acoperirea subgrupurilor.

Eșantionare pe cote

Operatorii completează ținte prestabilite pentru anumite categorii demografice. Este rapidă și ieftină, dar neprobabilistă, deci marja de eroare devine doar aproximativă.

Eșantionare de conveniență

Selectarea celor ușor de accesat, fără criterii probabiliste. Utilă pentru explorare, dar nepotrivită pentru generalizări la întreaga populație.

Bias

Eroare sistematică, de direcție constantă, care deformează rezultatul. Spre deosebire de marja de eroare, nu dispare mărind eșantionul.

Rata de răspuns

Procentul celor contactați care au completat efectiv chestionarul. O rată mică ridică riscul de bias de non-răspuns.

Întrebare închisă

Întrebare cu variante de răspuns predefinite (Da/Nu, scală, listă de opțiuni). Ușor de analizat statistic, dar limitează nuanțele.

Întrebare deschisă

Întrebare la care respondentul scrie liber. Surprinde aspecte neanticipate, dar este mai greu de codificat și analizat.

Scala Likert

Scală cu trepte ordonate (de obicei 5 sau 7), de la dezacord total la acord total, folosită pentru a măsura intensitatea unei atitudini.

Diferențiala semantică

Scală între două adjective opuse (de exemplu „lent” și „rapid”), pe care respondentul își plasează percepția. Utilă pentru evaluarea imaginii unui produs sau brand.

NPS (Net Promoter Score)

Indicator de loialitate calculat din întrebarea de recomandare pe scara 0–10: procentul de promotori (9–10) minus procentul de detractori (0–6).

Întrebare filtru

Întrebare folosită pentru a direcționa respondentul sau a-l exclude dacă nu aparține populației țintă, evitând întrebări irelevante pentru el.

Întrebare tendențioasă

Întrebare care sugerează sau favorizează un anumit răspuns prin formulare, presupoziții sau etichete dezechilibrate, introducând bias de formulare.

Întrebare dublă

Întrebare care cere o singură opinie despre două lucruri în același timp, imposibil de răspuns clar când respondentul are păreri diferite despre fiecare.

Chestionar pilot

Versiune testată pe un grup mic înainte de lansarea oficială, pentru a depista întrebări neclare, ambigue sau cu durată de completare prea mare.

Mod de administrare

Canalul prin care se colectează răspunsurile: online, telefonic, față în față sau pe hârtie. Fiecare mod influențează rata de răspuns și posibilele biasuri.

Panel

Grup de respondenți recrutați în prealabil care acceptă să participe repetat la sondaje. Permite studii rapide, dar poate fi mai puțin reprezentativ în timp.

Anonimat

Situația în care identitatea respondentului nu poate fi cunoscută de nimeni, nici de cei care colectează datele.

Confidențialitate

Situația în care identitatea este cunoscută de cercetător, dar protejată și nedezvăluită. Diferă de anonimat, unde identitatea nu este cunoscută deloc.

Consimțământ informat

Acordul exprimat de respondent după ce a fost informat despre scopul studiului, modul de folosire a datelor și caracterul voluntar al participării.

Ponderare

Ajustare aplicată după colectare pentru a corecta dezechilibrele dintre structura eșantionului și cea a populației, astfel încât rezultatul să fie mai reprezentativ.

Acești termeni apar pe larg în ghidul despre metodologie, în prezentarea tipurilor de întrebări și în articolul dedicat scalei Likert. Pentru exemple aplicate, modelele de chestionar de la pagina cu modele arată cum se combină în practică.